„There's always gonna be another mountain, I'm always gonna want to make it move (The Climb)“

Povestea unei fete cu parul auriu si ochii albastri

de

PSB_0617

Intr-o zi de marti, pe 13 noiembrie 2001, o mamica iubitoare a adus pe lume o fetita blonda, cu ochii albastri si cu un semn de nastere pe degetul mic. Mamica, de fericire, a plans atunci cand a vazut-o, iar taticul fetitei cu parul auriu privea cu emotie minunea care urma sa ii fie fiica pentru totdeauna. Fetita a purtat scutece si suzeta, a spus primul ei cuvant, a mers mai intai de-a busilea, a invatat sa mearga corect, a invatat sa se joace, a invatat sa vorbeasca, a invatat sa iubeasca, a mers la gradinita, a invatat sa deseneze, a invatat sa numere, si-a facut primii prieteni, s-a dus la scoala, a invatat sa scrie, a dat primul ei test, a luat primul ei FB, a purtat aparat dentar, si-a facut prieteni noi, a descoperit ce ii place si ce nu ii place, si-a gasit pasiunea, s-a mutat la alta scoala si si-a facut prieteni noi, din nou.

Au trecut 14 ani din acea prima zi a ei. Acum fetita cu parul auriu si ochii albastri studiaza muzica, iubeste si este iubita de familia si prietenii ei, iubeste pizza si biscuitii Oreo, are ca hobby lectura si vizionarea filmelor si are un blog pe care scrie atunci cand vrea sa isi impartaseasca gandurile bune (sau mai putin bune) cu altii, atunci cand se simte singura, cand este in culmea veseliei, atunci cand este acasa sau cand este pe drumuri, atunci cand vrea sa isi spuna parerea despre ceva sau atunci cand doar vrea sa impartaseasca cu altii un moment frumos din viata ei.

In caz ca nu v-ati dat deja seama, acea fetita sunt chiar eu. Vineri, 13 noiembrie, am implinit 14 ani! Sambata mi-am sarbatorit ziua la super localul Lente si Sotron, alaturi de o parte din familia mea si de prietenii mei. Din cauza scolilor diferite la care mergem, nu pot sa ma vad asa des cu unii dintre ei, asa ca petrecerea a fost o mare reuniune de care am profitat la maximum, unde am facut schimburi de imbratisari, zambete si energie pozitiva. Am si facut multe poze impreuna, ca sa ne aducem mereu aminte de momentul acela.

Spre finalul petrecerii, mama si fratii mei -Victor si Iza- ne-au anuntat pe mine si pe invitatii mei ca au pregatit o surpriza pentru noi. Astfel, l-au prezentat pe Mydas, neomagicianul. La inceput am avut dubii cum ca niste trucuri o sa ma impresioneze, dar m-am inselat. Si eu si prietenii mei si parintii care au ramas am fost captivati 100%. Nu doar ca au fost niste trucuri magice absolut geniale, dar Mydas doar spunand glume a fost indeajuns cat sa ne doara burta de ras. Inca ma intreb cum a facut magia aceea din final…

Momentul tortului a fost incarcat cu foarte multa emotie, ca intotdeauna, de altfel. Acum a fost, totusi, diferit, deoarece am implinit 14 ani, iar aceasta varsta iti aduce o oarecare maturitate si vine cu anumite responsabilitati. Momentul acela cand in mintea ta este liniste mormantala si iti inchizi ochii si tragi aer in piept si iti pui cea mai mare dorinta, iar apoi sufli in lumanari si incepi, incet-incet, sa te reintorci in camera plina cu oameni care iti striga „LA MULTI ANI!”. Nu am avut un tort extrem de mare, dar am avut unul exact pentru cati oameni am fost acolo si avea un gust foaaaarte bun, un tort delicios de amandina, de la Sweet Moments care a devenit deja cofetaria mea preferata. 😀

A fost cea mai frumoasa si speciala zi de nastere! Vreau sa le multumesc tuturor celor au fost alaturi de mine cu gandul, dar si celor care acum isi iau cateva minute din timpul lor pretios sa citeasca postarile pe blog ale unei fetite cu parul auriu si ochii albastri, uneori foarte copilaroasa, dar cu visuri mari! Multumesc!

PSB_0778PSB_0717PSB_0700PSB_0697PSB_0664PSB_0751PSB_0742PSB_0591PSB_0605

Categorii:
Adolescentisme

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title